Sahaja Yoga Romania

NEWSLETTER

Stiri Sahaja Yoga Romania


Primeste HTML?

Prima Pagina arrow PUBLICATII arrow John Noyce, Divinul feminin - Viziuni si profetii in traditia sapientiala
John Noyce, Divinul feminin - Viziuni si profetii in traditia sapientiala Imprimare E-mail

divinul_feminin.jpgEditura Herald prezinta cartea „Divinul Feminin - Viziuni si profetii in traditia sapientiala”, aparuta de curand in colectia Logos. Autorul lucrarii, cercetatorul australian John Noyce, exploreaza modul in care imaginile feminine ale Intelepciunii sau Divinitatii au fost invocate de-a lungul istoriei, in traditiile religioase si literare ale Europei.

In viziunea autorului, notiunea de „o singura Zeita, mai multe manifestari”, care este acceptata in studiile asupra istoriei religiilor din Asia de Sud, s-ar putea aplica, de asemenea, traditiilor esoterice occidentale cu radacini in misticismul iudaic si crestin.

Descrieri ale acestor aparitii feminine, prezentate in aceasta lucrare ca „viziuni”, pot fi gasite intr-o arie diversa de relatari scrise care au fost categorisite ca „filosofie”, „religie” si „literatura”; toate au fost folosite in aceasta carte.

Capitolul I: Sophia si Intelepciunea feminina

Capitolul I prezinta o privire de ansamblu asupra Intelepciunii feminine, incepand cu Proverbele din secolul al VIII-lea î.H., pana la Suso si contemporanii sai, in sec. al XIV-lea si al XV-lea d.H., cu un accent deosebit pe manifestarile Divine, asa cum au fost primite in viziuni si vise si inregistrate in diferite forme scrise. Multe dintre scrierile care au supravietuit din aceasta perioada prezinta Divinitatea in termeni masculini, ca un Dumnezeu Atotputernic, exercitandu-Si autoritatea asupra naturii. Totusi, in traditia sapientiala, Intelepciunea este prezentata in termeni feminini, in legatura cu natura. Se poate argumenta ca descrierile Intelepciunii feminine intalnite in aceasta perioada, si, indeosebi in perioada medievala, pot fi considerate ca furnizand forme alternative de expresie a unei viziuni matriarhale asupra Divinului.

Capitolul II: Viziuni ale Sophiei in Europa moderna timpurie

Acest capitol este o analiza a teozofiei sophianice de la inceputurile ei, in scrierile lui Jakob Boehme, la inceputul sec. al XVII-lea. Aici sunt prezentati misticii englezi John Pordage si Jane Lead, teozofii germani Johann Georg Gichtel si Gottfried Arnold, precum si influenta lor asupra romanticilor germani Novalis, Holderlin si Goethe, in zorii secolului al XIX-lea.

Capitolul III: Sophia si traditia mistica rusa

Nu exista o constiinta unica asupra Intelepciunii (Sophia) in traditia occidentala. S-a acordat relativ putina atentie originilor intelegerii Sophiei venind din spatiul rus. Acest capitol sugereaza existenta a doua surse, si anume: intelegerea Sophiei ca Intelepciune Divina in Bizant si intelegerea teozofica boehmiana a Sophiei, introdusa ulterior in Rusia. Sunt prezentate si comentate aici viziunile lui Vladimir Soloviev (1853-1900), a carui intelegere asupra Sophiei a avut o influenta covarsitoare asupra scriitorilor de mai tarziu, inclusiv asupra celor din miscarea simbolista. Capitolul se incheie cu examinarea infleuntei lui Soloviev asupra scriitorilor contemporani si a celor de mai tarziu, din traditia ortodoxa. 

Capitolul IV: Viziuni profetice ale Divinului Feminin in secolul al XIX-lea si la inceputul secolului al XX-lea

In secolele XIX si XX, scrierile despre Divinul Feminin au inceput sa dezvolte o viziune despre o transformare sociala generata de o iminenta intrupare a Divinului Feminin in forma umana. Aici sunt inclusi vizionarii englezi William Blake si Goodwyn Barmby, scriitorii Hans Christian Andersen si Nathaniel Hawthorne, spiritualistii/teozofii englezi si francezi Lady Caithness, Anna Kingsford si gnosticii Jules Doinel si Leonce Fabre Des Essarts.
Capitolul se incheie cu prezentarea teoriilor care vorbesc despre apropierea „celei de-a treia Ere”, cea a Divinului Feminin. Unele teorii sunt inspirate, direct sau indirect, de scrierile lui Joachim da Fiore, calugar crestin din sec. al XII-lea, si se regasesc intr-o mare diversitate de scrieri datand din sec. al XIX-lea si inceputul sec. al XX-lea, in toata Europa, inclusiv in cele apartinand exilatilor rusi Zinaida Gippius si Dmitri Merezhkovskii, precum si in cele ale disidentului rus de mai tarziu, Daniil Andreev.

HERALD, Bucuresti 2010
ISBN 978-973-111-162-9

 
< Precedent   Urmator >